Banksy în Bucureşti?

Aflat încă în stadiul de pionierat în România, curentul graffiti câştigă teren pe zi ce trece. Din păcate, această creştere este, pentru moment una eminamente cantitativă şi caracteristică oraşelor mari. Speranţa grafferilor autohtoni constă însuşi în faptul că popularizarea acestui gen de artă stradală va aduce cu sine şi un progres calitativ în ceea ce priveşte forma şi conţinutul acestor mesaje.

Un exemplu fericit din acest punct de vedere este această operă semnată de Emil Periculosu, a.k.a. Lepră din zona Crângaşi-Regie a capitalei, care nu intră în nici unul din stilurile artiştilor cunoscuţi pe plan autohton. Prea puţin narcisist pentru a fi opera unui elev al şcolii Erps şi prea zgârcit cromatic pentru a fi atribuit UCB, se poate presupune doar că este vorba de un nou artist ce aduce o revitalizare peisajului graffiti din Bucureşti.

Ce se întâmplă însă dacă inscripţia nu este, de fapt, o semnătură? În acest caz, o supoziţie decentă ar fi aceea că Banksy a ajuns, în sfârşit, în România. Poate nu în persoană, din moment ce nu avem de a face cu un stencil, ci în ceea ce priveşte conceptul. Puternica satiră din spatele grafului la adresa societăţii “consumeriste” redată într-o puternică formă conceptuală ne duce, evident, cu gândul la şcoala Blek le Rat, iar agresivitatea vizuală nu poate fi decât influenţată de stilul D*Face.

Neavând finalitatea concretă a publicităţii, dar având în spate acelaşi concept de dramatizare a unor idei, fenomenul graffiti a fost mereu unul care a împărţit lumea în două tabere. Pe de o parte, majoritatea consideră curentul ca fiind pur şi simplu o serie de mâzgăleli ce urâţesc peisajul din partea unor persoane fără căpătâi ce profanează sacrul reprezentat de esteticul arhitectural al unui oraş. De cealaltă parte sunt cei ce pot vedea în spatele vizualului o idee, un protest, un îndemn sau chiar o înfrumuseţare a mediului. Curentul graffiti reprezintă la urma urmei spiritul liber al omului obişnuit, capacitatea lui de a gândi peste anumite bariere şi dorinţa de a-şi exprima public o idee adaptându-şi mesajul la diversele elemente ale spaţiului urban.

Păi

Outdoor sukar

Criza economică este un subiect ce acaparează atenţia în orice domeniu al vieţii publice, efectele acesteia afectând toate ramurile economice. Există totuşi şi unele persoane care găsesc oportunităţi în această perioadă, precum relatează şi Iqads.ro. Venirea primăverii aduce după sine şi reluarea sezonului de skirthunting pentru vesela şi numeroasa comunitate de manelişti mahalagii care, într-unele cazuri caută să îşi extindă piaţa. Dovadă stă sumedenia de reclame pe care le întâlnim foarte des pe stradă, dintre care am selectat acest outdoor amplasat la ieşirea din Carrefour Unirii şi pentru care am încercat un reverse engineering etalon pentru campaniile brandurilor din categorie:

Campanie: Valoarea are un nume
Client: maryus_tus (îl găsiţi şi pe Hi5)
Agenţie: In-house
Background client: Un tânăr de 20 de ani din Bucureşti uns cu toate alifiile pentru a se face remarcat în societate: păr oxigenat, ochelari de soare, geacă cu etichete cusute şi poze cu figura încruntată. Poziţionat ca fiind gigolo-ul colţului său de stradă, maryus_tus este zeu sexual pentru vecinele sale de la Liceul de Textile şi Grupul Şcolar de Goblenuri. Momentan brandul său este în expansiune teritorială, căutând permanent alte pieţe, chiar şi pe aceste grele timpuri de criză. Sloganul “Am talent nebun” întruchipează valoarea sa, jupânimea sa, precum şi priceperea şi inteligenţa sa nativă în domenii dintre cele mai vaste, de la căutat filme sexy pe DC până la redarea fidelă a tuturor versurilor de pe ultimul album al lui Florin Salam.
Obiectiv strategic: Sporirea numărului de fete din lista de Yahoo! Messenger.
Obiectiv de comunicare: Legitimarea valorii ca marcă înregistrată a lui maryus_tus.
Target: Gagici bune care ies din Carrefour de la cumpărături în căutare de bărbaţi cu valoare.
Tone of voice: Manelistul de Internet (sigur pe el, cumva zeflemitor şi totuşi atractiv ca un magnet pentru femeile care ştiu să aprecieze ce e bun)
Reason to believe: Şansa de a întâlni bărbatul ideal
Mesaj cheie: “Sunt cel mai valoros.”
Strategie: Şmecherimea/priceperea/talentul/valoarea
Concept creativ: Forme de exprimare ale valorii
Detalii execuţionale: Execuţie de tip text inovativă cu scris în pantă pentru a exprima într-un mod grafologic caracterul optimist şi energic.
Medii de comunicare: Outdoor, posibil Indoor (toalete de fete), viral (Hi5)
Media coverage: Zone intens circulate de femei din target, proaspăt ieşite de la cumpărături şi cu o dorinta nebună de a cunoaşte bărbaţi cu valoare
Media timing: Până la sfârşitul lunii (când vecinului de la care fură netul i se întrerupe abonamentul)
Buget: 1,8 RON = 1,8 lei markerul + 0 lei biletul de autobuz (blatul)
Evaluare: Prin numărul de ID-uri de fete care dau add pe adresa lui de Yahoo! Messenger până la sfârşitul lunii.

Prin comparaţie, se poate aprecia o asemănare cu celebra strategie de comunicare Axe bazată pe bărbatul irezistibil femeilor. Diferenţa între cele două situaţii este dată de natura beneficiului. În timp ce Axe oferă o comunicare emoţională punând accent pe consecinţele utilizării produsului, maryus_tus comunică un beneficiu raţional, el însuşi, încercând atacarea liderilor de categorie. Noi nu putem decât să îi urăm mult succes în îndrăzneaţa sa încercare cu atât mai mult cu cât brandul în discuţie are „tupeul” de a asalta fotoliul de lider fără o diferenţiere clară.

Păi